Omul și câinele

Am ales să scriu acest post,deoarece consider că este pur adevăr.Diferența dintre un om și un câine este una foarte mare,deoarece omul e om câinele e câine.Chiar dacă omul poate face mai multe lucruri decât un câine este drept că apreciez mai mult acel animal.Animalul ăsta chiar dacă este alungat de stăpân el se întoarce înapoi.Chiar dacă îi dai cu piciorul,el vine și îți păzește spatele în continuare și îi alungă pe cei răi,iar omul caută să îți facă și mai mult rău.Dacă omul greșește și nu mai poate fi iertat se răzbună,dar câinele se obișnuiește cu ideea că a greșit și nu mai poate fi primit și iertat de stăpân.Totuși animalul dacă se simte prost,și vede că stăpânul își bate joc de el pleacă și nu se mai întoarce!

[Omul]
Omul este persoana care dacă îi spui că a greșit el zice că nu e adevărat,că poate fi iertat și prin asta devine foarte insistent.Nu se poate obișnui cu ideea că este părăsit,sau alungat.Devine obsedat și caută să facă rău,să se răzbune și chiar dacă știe că el nu are dreptate,vrea să îi demonstreze acelei persoane că el este cel care are dreptate.Dacă vede că își bate cineva joc de el,caută ca și el să își bată joc de persoana respectivă,ba chiar se poate schimba foarte repede în rău și se comportă urât cu toate cunoștințele care au de a face cu aceea persoană.
Omul de cele mai multe ori obișnuiește să aibă mai multe fețe și cea mai întâlnită este cea înșelătoare.Deși este un om bun,el vrea ca la prima impresie să pară că este rău și nu vrea să se atașeze atât de repede de aceea persoană,pentru că se cunoaște pe sine.Am întâlnit persoane de genul ăsta,ba chiar un fost prieten,pe care chiar dacă îl cunoșteam de mult timp,totuși nu îl cunoșteam destul de bine.Era genul de persoană răzbunătoare și cu persoanele mai necunoscute era foarte indiferent.Nu socializa foarte mult și de multe ori se închidea în el,ba chiar nici mie nu îmi spunea ce are pe suflet.A fost destul de greu să se atașeze de mine,deși se spuneau atâtea lucruri urâte despre mine,totuși el a încercat să vorbească frumos cu mine și uite așa a văzut că sunt o persoană bună și nu așa cum mă vorbea lumea de rău.Ne-am atașat reciproc și totuși nu a fost chiar atât de indiferent în timpul relației,dar când s-au răcit treburile era foarte indiferent și plin de ură..deși nu îi făcusem vreun rău.
Deci după părerea mea câinele chiar este cel mai bun prieten al omului.