duminică, 30 ianuarie 2011

A fost odată

Nu vreau să te pierd știu asta foarte bine
Când în fiecare noapte stau și mă gândesc la tine...
Știu asta și nu te voi uita,
Nu te voi scoate niciodată din inima mea

Chiar dacă am ales un alt drum
Știam că niciodată n-o să-ți zic rămas bun
Niciodată nu vei pleca din viața mea,
Spun asta fiindcă asta îmi zice inima.

Îmi spui mereu să nu mai fiu tristă
Și nu știu dacă în inima ta mai sunt pe listă
Tot ce pot să spun e că încă nu te-am uitat
Și lucrul ăsta este foarte adevărat.

Sunt convinsă că nu toți sunt la fel
Chiar dacă am ales să nu fiu cu tine,ci cu el
Acum încerc să-mi țin capul sus și să-mi fie bine
Chiar dacă lângă tine mă simțeam mai bine.

Amintirile frumoase încă le port cu mine
Și-mi aduc și acum aminte de clipele cu tine,
Încă îmi aduc aminte de acele cuvinte...
Și când îmi ziceai „Te iubesc,sper să ți minte!”

joi, 27 ianuarie 2011

Povestea lor.

Într-o zi o fată a cunoscut niște oameni noi,care în scurt timp i-au devenit prieteni.Fata își petrecea foarte mult timp alături de ei deoarece,în acel grup își găsea liniștea.Într-o seară când fata trebuia să se întâlnească cu prietenii ei nu s-a mai dus,însă prietenii ei o sunau disperați pentru că nu știau nimic de ea.Ei au intrat în panică așa că s-au dus să o caute prin oraș,prin locurile unde stăteau ei.Într-un final au găsit-o pe fată,care tocmai ieșea dintr-o scară de bloc.Ea le-a spus că s-a simțit rău și a stat la mătușa ei,dar adevărul era altul însă nu a vrut să îl spună nimănui.În aceea seară fata pe care o cunoștea toată lumea parcă nu mai era.Se comporta de parcă nu o mai interesa nimic și era foarte rece față de toți prietenii ei.Pentru că toți au plecat a rămas doar ea alături de un băiat din acel grup și între acel băiat și ea era o relație de prietenie mult mai specială.El a încercat să o întrebe ce a pățit dar nu a vrut să îi spună așa că nu a mai insistat.A doua zi au vorbit foarte mult la telefon și erau foarte apropiați,dar ea nu vroia să îi spună ce simte pentru el.După câtva timp ea numai putea să trăiască cu acel secret,ala că i-a spus băiatului că este îndrăgostită de el și că se simte foarte rău când nu este în preajma lui.Fata i-a spus că îl iubește,iar ea l-a întrebat : „Tu mă iubești pe mine,simți ceva pentru mine?”;Băiatul i-a spus că ține la ea însă nu o iubește.Fata sa simțit distrusă când a auzit aceste vorbe așa că a decis să se retragă,și să nu mai ia legătura cu el așa des.Au fost zile când ea nu a fost la școală iar băiatul parcă înebunise deoarece nu o mai vedea.Deși băiatul ținea foarte mult la ea și o iubea,nu a vrut să îi spună asta.Văzând că nu mai apare,băiatul a decis să se ducă la ea la ușă iar ea i-a răspuns și i-a zis că este foarte bolnavă și că o să lipsească mult timp de la școală și imediat i-a închis ușa în nas.Fata s-a hotărât să părăsească orașul,așa că a plecat.Băiatul se schimbase foarte mult în acel timp și parcă îi lipsea o bucată din inimă,deoarece fata plecase.Se simțea vinovat că nu putea face nimic și nu se putea obișnui cu ideea că ea numai este lângă el.Ea a revenit în oraș dar nu a vrut să-și mai caute prietenii și nici măcar pe el.Când el s-a dus la școală ea se ținea în brațe cu altul,și băiatul trecând pe lângă ei a fost șocat.A sunat-o și i-a spus „Tu mi-ai spus că mă iubești,de ce m-ai mințit?” ,fata îi spune „Și ce vroiai să fac dacă tu nu mă iubești...”.Băiatul a hotărât să o uite dar nu putea.El s-a dus într-o noapte pe linia de tren,iar el i-a lăsat un mesaj „N-am încetat niciodată să te iubesc,te voi iubii mereu”.Nu a putut să se arunce în fața trenului așa că a plecat acasă și a băgat o supradoză de droguri.A doua zi fata s-a dus să-l caute pe el acasă,însă el zăcea într-o baltă de sânge.Fata a sunat imediat la ambulanță și a început să plângă spunându-i că îl iubește foarte mult.Când băiatul și-a revenit din starea aceea i-a spus fetei cât de mult o iubește și că îi pare foarte rău pentru toate întâmplate.


Probabil to be continued...

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Poezie.

Nu vreau să cad,
S-o iau iar de la cap
Vreau decât să lupt
Ca să pot să mă ridic și să-nfrâng
Să dau cu pumnii în probleme
Și să pot să mă uit limpede prin ele
Și să îmi spun că ele trec mereu
Dar din spate altele vin și merg iarăși greu
Și merg prin mocirla murdară care nu mai pleacă
Niciodată.

Decât să trăiesc într-o lume ca asta
Mai bine-mi bag pula
Și-mi zic că totuși trec și peste asta
Că nimeni nu te ajută la greu
Dar ei au pretenția să-i ajuți mereu.

Vreau să îmi imaginez o lume ușoară
Unde poți să mergi liber prin țară
Poți să depășești orice fel de belele
Și niciodată nu vei mai trece prin ele.
Îmi imaginez o lume nebună
Și-aud tot mai des cum ei toți urlă
Cum au umplută gura cu veninul plin de ură
Și cum se luptă să treacă prin viață
Ca și când ar fi cusută cu ață!



Apropo știu că am făcut un pleonasm,gen mocirlă murdară.

luni, 17 ianuarie 2011

Poveste de dragoste

Pentru că ma inspirat foarte mult piesa lui Eli-hey am ales să scriu acest post,în care vreau să vorbesc decât despre dragoste,despre pure sentimente,despre tot ce este frumos în viața unui om și anume iubirea.Iubirea este frumoasă,ai ce să înveți din ea și te ajută să nu mai fi închis în tine,te ajută să fi mândru că iubești.Este frumos să ai pe cineva lângă tine,care te intreabă dacă ești bine,dacă ai pățit ceva,dacă te doare ceva,să știi că totuși nu lupți singur.Este frumos să știi că pe aceea persoană o interesează aceste lucruri.Chiar dacă uneori poate mai sunt și clipe pe care nimeni nu ar vrea să le întâlnească.Să te gândești în viitor,să ai planuri cu o persoană pe care o iubești sincer și ea pur și simplu să plece,să nu-ți mai dea speranța.Rămâi trist pentru o perioadă destul de lungă,în care începi să-ți pui întrebări „Băi ăsta oare chiar m-a iubit? Da oare ce am făcut de m-a lăsat? Așa fraier am fost să stau cu asta să-mi spulbere inima,De cee? „ .Exact vorbele astea le spuneam și eu cândva,chiar dacă cică prima dragoste nu se uită.La mine prima dragoste a fost o joacă și a doua la fel.A treia a venit dintr-o dată și mi-a înțepat inima cu un venin,și mi-a umplut inima de dragoste.Ne mai certam uneori chiar des,dar din nimicuri normal,însă au venit perioade bune când ne certam foarte rar și adoram asta.Visam și ne făceam promisiuni multe,ba chiar și eu am făcut multe promisiuni și am încercat să mă țin de ele.Recunosc însă că am greșit și eu mult dar mi-am revenit cu timpul.Însă cândva am fost și eu lăsată baltă de două ori,în care nu mă simțeam deloc bine,aveam nevoie de cineva care să îmi fie alături,aveam nevoie de cineva care să mă susțină și să-mi zică „capul sus !”.Mă simțeam ca și cum aș fi fost ultimul gunoi de pe pământ,sau un câine abandonat și batjocorit de stăpân.Deși mi-am dat seama la un moment dat că și eu am greșit,dar m-am ținut de promisiuni.Însă persoana cu care îmi împărțeam viața,nu sa ținut de promisiune.Când m-a lăsat prima dată imediat mi-a promis că nu se va mai întâmpla asta,că îi pare rău și etc.Și nu de mult după vreo 2 luni cred,m-a lăsat iar.Și iar eram închisă în mine,dar ce a fost mai rău e că îmi spuneam mereu că nu se mai întoarce.Eram foarte convinsă că nu se mai întoarce.Îmi trecuse pentru o perioadă dar după m-au apucat iar gânduri,amintiri și multe altele,care mă bântuiau.Nu mai aveam speranță,deși știam că a fost o iubire frumoasă și o dragoste adevărată,chiar dacă a plecat.Încet încet plecam și eu,și nu mai aveam inima prea plină cu veninul de la început.Însă exact înainte să rămân fără acel venin [dragoste] a apărut el.Am fost șocată vreo 2 zile,nu îmi venea să cred nimic ba chiar mă întrebam dacă nu cumva o fi vreun film,sau vreo poveste.Am aflat până la urmă că nu era nici o poveste și nici un film,era adevărul de care aveam nevoie.
Iubesc,îmi place să fiu iubită și voi iubii mereu !

Eli - Hey

Asculta mai multe audio rnb

miercuri, 12 ianuarie 2011

Ora 00.

La ora 00 simt nevoia să scriu,dar oameni buni nu știu despre ce sau poate ce îmi vine în cap.Mă gândeam așa la idealuri,la persoanele și faptele pentru care vreau să lupt.Vreau să lupt să ajung la casa mea idealul fiind El,fiindcă îmi place dragostea lui cu năbădăi.Vreau să ajung și eu la vârsta aia când o să-mi strâng bebelușul în brațe și să fiu mândră de mine și de El,că am ajuns în stadiul acela de Happy Family [am zis:)))] .Vreau și eu să văd cum e la 20 de ani,știu că o să am și probleme normal,doar că vreau ca momentan să mă gândesc mai mult la lucrurile pozitive.Gen,să ies în oraș cu Soțul ? WTF! ce hal îmi sună,defapt ma bufnit râsul .Așa imaginație,sau hal de imaginație am la ora asta ;x..El e de vină:)).Mă imaginez pe mine și pe El,schimând pempărși hahahahaa.LOL.Deci e 00 noaptea probabil am multe gânduri ciudate da totuși simt nevoia să scriu și asta contează :)).Și nu dorm ca alții,sau nu mă culc la ora 3 dimineața ca alții :)))))),și apoi mă vait că mi-e somn,Ai auzit? :)))) ....
Lăsând asta la o parte momentan am un bebe de crescut,deși e cam mare are 19 ani...dar na trebui să îi dai biberoane și suzete ca să adoarmă când trebuie și nu la 3 dimineața.OMG Bebe! =))
Noapte bună people!

Bebe says : Gugu gaga =)))))))))))))))))))

2 oameni într-un bloc...
unu la lift
unu afară
la care ăla de afară
strigă
Soțieee
Soțieee
Soțieee!
la care ăla din bloc..
so'ție ăla de lângă ușă că io's prea departe s-o mai prind
[Tipul se referea la ușă să nu se inchidă..]
[nu e zis de mine,Bebe nu eu:))))]
Gen,inspirație divină a nopții . Bancul de la 12 noaptea =)))))

duminică, 9 ianuarie 2011

Noi..

Vreau să nu ne mai certăm niciodată
Vreau să fim împreună mereu,și să-mi ții mâna strânsă
Și nu vreau să-i mai dai drumul vreodată.
Vreau să avem tot ce am avut cândva
Să ne păstrăm sentimentele orice s-ar întâmpla
Chiar dacă știu că odată se va termina
Vreau să te păstrez în inima mea.
Nu vreau să te alung,să mă alungi
Nu vreau ca eu să plâng,să plângi
Vreau decât în brațe să mă strângi.
Vreau să aud din nou cum îmi șoptești
Cât de mult mă iubești.
Vreau să stau cu ochii în stele
Și să te imaginez prin ele...
Să-mi imaginez cum tu
Ești lângă mine cu sufletul.
Când îmi aduc aminte de trecut
Mă uit iar în prezent
Și numai tu îmi dai putere sa lupt!

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Omul și câinele

Am ales să scriu acest post,deoarece consider că este pur adevăr.Diferența dintre un om și un câine este una foarte mare,deoarece omul e om câinele e câine.Chiar dacă omul poate face mai multe lucruri decât un câine este drept că apreciez mai mult acel animal.Animalul ăsta chiar dacă este alungat de stăpân el se întoarce înapoi.Chiar dacă îi dai cu piciorul,el vine și îți păzește spatele în continuare și îi alungă pe cei răi,iar omul caută să îți facă și mai mult rău.Dacă omul greșește și nu mai poate fi iertat se răzbună,dar câinele se obișnuiește cu ideea că a greșit și nu mai poate fi primit și iertat de stăpân.Totuși animalul dacă se simte prost,și vede că stăpânul își bate joc de el pleacă și nu se mai întoarce!

[Omul]
Omul este persoana care dacă îi spui că a greșit el zice că nu e adevărat,că poate fi iertat și prin asta devine foarte insistent.Nu se poate obișnui cu ideea că este părăsit,sau alungat.Devine obsedat și caută să facă rău,să se răzbune și chiar dacă știe că el nu are dreptate,vrea să îi demonstreze acelei persoane că el este cel care are dreptate.Dacă vede că își bate cineva joc de el,caută ca și el să își bată joc de persoana respectivă,ba chiar se poate schimba foarte repede în rău și se comportă urât cu toate cunoștințele care au de a face cu aceea persoană.
Omul de cele mai multe ori obișnuiește să aibă mai multe fețe și cea mai întâlnită este cea înșelătoare.Deși este un om bun,el vrea ca la prima impresie să pară că este rău și nu vrea să se atașeze atât de repede de aceea persoană,pentru că se cunoaște pe sine.Am întâlnit persoane de genul ăsta,ba chiar un fost prieten,pe care chiar dacă îl cunoșteam de mult timp,totuși nu îl cunoșteam destul de bine.Era genul de persoană răzbunătoare și cu persoanele mai necunoscute era foarte indiferent.Nu socializa foarte mult și de multe ori se închidea în el,ba chiar nici mie nu îmi spunea ce are pe suflet.A fost destul de greu să se atașeze de mine,deși se spuneau atâtea lucruri urâte despre mine,totuși el a încercat să vorbească frumos cu mine și uite așa a văzut că sunt o persoană bună și nu așa cum mă vorbea lumea de rău.Ne-am atașat reciproc și totuși nu a fost chiar atât de indiferent în timpul relației,dar când s-au răcit treburile era foarte indiferent și plin de ură..deși nu îi făcusem vreun rău.
Deci după părerea mea câinele chiar este cel mai bun prieten al omului.

Marpha Hiphop