Unde eşti ....unde

Aşadar încă odată mă consolez cu blogul meu încercând să pot să mă liniştesc.Întotdeauna când aveam probleme îi spuneam mamei de obicei că vreau să mor iar ea îmi spunea "nu nu trebuie sa gândeşti aşa,trebuie să te lupţi cu viaţa ta şi nu să te omori pentru nimic...pentru ce să îţi rişti viaţa ta una singură..pe care trebuie să o trăieşti deplin" .Astăzi a venit din nou momentul ăsta în care îmi spun acelaşi lucru,deoarece simt că cu atât ce viaţa trece puterile mi se slăbesc destul de mult,cu toate că am învăţat multe de la viaţă dar niciodată nu a fost aşa cum mi-am dorit eu şi din toate greşelile prin care am trecut,mereu s-au repetat încontinuu,greşesc că mereu spun un adevăr care ştiu că uneori doare,greşesc oare că învăt din greşeli ? Oare de ce nu am putut să rămân un copil,de ce Dumnezeu a ales aşa..aş fi vrut să rămân un copil bucuros de viaţă,îmi doresc asta dar îmi doresc degeaba.

Astăzi a venit din nou vremea să sufăr,să şterg lacrimă după lacrimă...să plâng din nou şi iar să sterg lacrima.A venit din nou vremea să pierd ce am mai pierdut,să pierd persoana pe care o iubesc,pe care o îndrăgesc din tot sufletul...şi pentru ce? Niciodată n-am putut şi eu să fiu o clipă fericită măcar şi când am fost am trăit momentul dar parcă nu a fost de ajuns.Lupt în continuare cât mai pot să duc...